Primii stropi de petrol au tasnit din pamant romanesc

Ţâşnit din gropile săpate de păcurari la graniţa Subcarpaţilor, petrolul a vindecat de râie, a îmbogăţit mai apoi, pe la 1900, ţăranii care şi-au îmbătat caii cu şampanie, a sclipit până şi în ochii lui J.D. Rockefeller i-a ademenit pe nazişti, pe americani şi pe sovietici, şi i-a ambiţionat pe comunişti să înainteze adânc în Marea Neagră în căutarea lui.


Dacă ne luăm după hrisoave, exploatările de petrol au început în vremea lui Neagoe Basarab, în Muntenia, iar în Moldova chiar şi de mai demult. Data de începere a exploatării moderne a petrolului este însă 1857. Am şi sărbătorit acum doi ani 150 de ani de la acest eveniment”, pune petrolul românesc pe axa timpului fostul inginer petrolist Ion Mihalache, în vârstă de 86 de ani. Mihalache a şi scris povestea personală a petrolului românesc în patru cărţi, iar o a cincea aşteaptă tiparul.

De-atunci, producţia de ţiţei românesc a explodat pe harta lumii, a adus cu sine monopolul capitalului străin, a alimentat maşini nemţeşti de luptă şi a plătit din datoriile de război ale Rusiei.






În 1977, România atingea cea mai mare producţie de ţiţei din toate timpurile (15 milioane de tone). După încă trei decenii, când ţara noastră a ajuns la cele mai mici rezerve din ultimii 25 de ani,Curtea Internaţională de la Haga i-a repartizat resurse de petrol şi gaze naturale în valoare de peste 30 de miliarde de dolari după îndelungata dispută cu Ucraina.

Păcureţ, un El Dorado de Prahova.În 1857, România devenea prima ţară din lume care extrăgea petrol în scopuri comerciale şi în cantităţi importante: 275 de tone anual. Localitatea Păcureţ, judeţul Prahova, a fost prima zonă de exploatare, extinsă apoi între Buzău şi Târgovişte, continuă Ion Mihalache pentru Cotidianul. La început, continuă el, se săpau gropi din care se extrăgea ţiţei degradat, până să ajungă mai bogat în substanţe volatile, folosit împotriva râiei sau pentru ungerea osiilor. Apoi s-a trecut la puţuri care ajungeau până la 200 de metri. „În zona de fliş şi de moloasă, cum este la Vulcanii Noroioşi, există rezerve de petrol foarte apropiate de suprafaţă, la care se putea ajunge săpând un puţ ca acela pentru apă. Se cunoşteau proprietăţile curative ale păcurii, iar fracţiunile acestea filtrate erau folosite din Evul Mediu, de exemplu, pe osiile de la căruţă”, completează Ştefan Marincea, directorul Institutul Geologic din România (IGR).

„Păcura se folosea şi în mica industrie, se ardea, iar asfaltenele, provenite din oxidarea superficială a zăcămintelor de petrol, se foloseau la impregnări, făcliile erau îmbibate în aşa ceva. În secolul XIX începuse deja să se folosească iluminatul pe bază de petrol lampat”, continuă el. În 1857, în România, fraţii Mehedinţeanu, veniţi din Păcureţ, deschideau, la Ploieşti, prima rafinărie de petrol de tip industrial, iar Bucureştiul devenea primul oraş din lume care folosea petrolul lampant pentru iluminatul public.

Primii îmbogăţiţi ai ţiţeiului
Producţia a început să crească rapid, de la 275 de tone în 1857 la peste 3.000 de tone în 1862, an în care funcţionau 58 de unităţi de distilare a ţiţeiului. O bună parte din petrol, brut sau prelucrat, lua calea Turciei, dar şi a Austriei, Franţei şi Angliei. Judeţele Buzău şi Dâmboviţa produc mai mult decât Prahova, dar Ploieştiul rămâne centrul economic al noii lumi. În 1894, România a ajuns la 87 de rafinării, dintre care 45 erau situate în Prahova. Cea mai mare capacitate de prelucrare o avea rafinăria Militari-Ilfov, de lângă Bucureşti, aprovizionată cu materie primă din Prahova şi Buzău.

Concomitent cu explozia producţiei au început să apară şi micii „magnaţi” ai lingourilor negre. Au existat două categorii de îmbogăţiţi, explică Ion Mihalache. Pe de o parte, era pătura de jos, pricopsită de pe urma redevenţei, care primea, după lege, 14% din valoarea ţiţeiului extras. Unii au ajuns atât de bogaţi încât nu mai ştiau ce să facă cu banii. „Radu Câmpeanu, de exemplu, încasa, în 1938, 1,2 milioane de lei zilnic, cât pentru cinci automobile Chevrolet. Radu Tudoran a scris chiar într-o carte, «Flăcările», că ţăranii din Buştenari (judeţul Prahova - n.r.) şi-au pus faianţă în grajd la cai şi îi adăpau pe aceştia cu şampanie.”





Legaturi:


http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.geocities.com/romaniancoins/omag/10lei2007petrolr.jpg&imgrefurl=http://www.geocities.com/romaniancoins/ro10lei07petrol.html&usg=__gIAgKX_agM2EdDdL4XO72Hz4lWM=&h=385&w=388&sz=30&hl=ro&start=2&sig2=fLStTpJoMgy5VF27WSdHRg&um=1&tbnid=RxfngfZvCLNfSM:&tbnh=122&tbnw=123&prev=/images%3Fq%3Dromania%2Bpetrol%2B1857%26hl%3Dro%26sa%3DN%26um%3D1&ei=IEvPSYnhLcXD-Ab-nJnJBg


http://www.fabricadebani.ro/news.aspx?iid=5652



Stumble Upon Toolbar

Niciun comentariu: